Și în acest episod m-am gândit să vă citesc o versiune mai scurtă a Sorcovei și să vă explic câteva dintre aceste versuri care poate vi s-ar părea mai neclare. Așadar, vă citesc acum Sorcova.
Sorcova, vesela,
Să trăiţi, să-mbătrâniţi:
Ca un măr, ca un păr,
Ca un fir de trandafir.
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata.
Tare ca fierul,
Iute ca oţelul.
La anul și la mulți ani!
Sorcova, cuvântul sorcova, înseamnă o ramură de copac, o nuia decorată cu tot felul de podoabe. Așadar, haideți să reluăm versurile și am să mă opresc la cele care cred eu că vi s-ar părea neclare.
”Sorcova, vesela. Să trăiți, să îmbătrâniți. Ca un măr ca un păr. Ca un fir de trandafir.” Aici poate neclar ar fi ”fir de trandafir”. Un fir aici se referă practic la o floare, da, la o floare de trandafir. În română spunem un fir de garoafă, un fir de trandafir, un fir de floare. Da?
Să continuăm. ”Tare ca piatra. Iute ca săgeata.” Piatra este tare, da? Săgeata este iute. Iute aici are sensul de rapid, repede. Iute are și alte sensuri, iute se referă și la picant. Însă, în acest context, înseamnă repede, sprinten, agil. Ca o săgeată, da?
Continuăm. ”Tare ca fierul. Iute ca oțelul.” La fel, tare ca fierul, fierul este un metal destul de tare. ”Iute ca oțelul” însă este un vers pe care nu l-am înțeles, fiind copil mic, însă am încercat să… să caut puțin diferitele interpretări ale acestui vers. Și se pare că cei mai mulți sunt de acord că aici ”iute ca oțelul” se referă la mânuirea unei arme de oțel, a unei săbii pe care un soldat foarte agil, o mânuiește foarte repede. Da? Deci și aici iute înseamnă repede, și oțelul se referă la o sabie, la o armă de oțel.
Urarea se termină cu versul ”La anul și la mulți ani”, care este o formulă să zic așa, o urare foarte folosită de Anul Nou.
Aș mai vrea să vă spun că există foarte multe alte variații ale acestor tradiții. Eu am menționat aici doar aceste patru, Sorcova, Plugușorul, Capra și Ursul, însă există foarte multe alte tradiții locale, probabil nu atât de cunoscute în toată țara, în toată România, însă cunoscute în regiunile în care se practică în mod curent.
Ar fi foarte interesant pentru mine și pentru ceilalți ascultători care vizitează pagina podcastului să audă de la voi, de la ceilalți ascultători, dacă aveți și voi în țările voastre tradiții similare de Anul Nou, și la ce se referă, ce tratează aceste tradiții. În România, v-am spus că aceste tradiții de Anul Nou au ca subiect, în general, în mare parte, urarea, da? Deci este o tradiție a uratului. Toată lumea îți dorește să ai un An Nou bun, fericit, cu bogăție, cu sănătate, și așa mai departe.
Și atunci, ca să închei și eu acest episod al Podcastului de limba română, am să vă doresc și eu pentru anul 2022 ”La Mulți Ani cu multă sănătate, fericire, prosperitate și multe împliniri.”
Uitându-mă puțin înainte la viitorul acestui podcast, m-am gândit că o frecvență confortabilă pentru mine pentru a publica aceste episoade ar fi o dată la 2 săptămâni. Și este o promisiune, să zic așa, ca am să încerc să public câte un episod nou al acestui podcast la fiecare două săptămâni, da? Așadar, încheiem aici acest episod, primul episod al anului 2022, și până data viitoare vă spun, ca de obicei, pe curând și toate cele bune. Pa! Pa!
După ca am ascultat podcastul și am citit transcrierea despre obiceiul de uratului, am încercat pe Youtube pentru a găsi unii videoclipuri și se uite aceste festivități. Uau! Festivități sunt spectaculoase, un amestec de sunete și culori, de oameni, femei și copii îmbrăcați în costumele tradiționale, care recită urături (se zice aşa??)tradiționali, care cântă la instrumente muzicale și dansează. Oameni pocnesc bici, suna clopoței, si Capra, Plugul sau Ursul își joacă rolurile în una drama. Aici în nordul Italiei, noaptea de San Silvestro (acesta e 31 decembrie), sărbătorile constă în mâncarea de lintea ( se zice că lintea aduce bani și noroc) cu un piciorul de porc umplut. Focuri de artificii sunt declanșate, prieteni și familia întâmpină noul an cu pahare de spumant. Numai în câțiva orașe de Italia încă există o tradiția de a cânta “la Strenna” de-a lungul străzii țărilor. “La strenna” e un cadou de mancare, de exemplu nuci, mere sau pâine. La Boboteaza vine “La Befana”, o vrăjitoare care, conform legendei, coboară pe hornuri pentru a aduce dulciuri copiilor cuminți și cărbune în schimb celor mai obraznici.
Foarte interesant câte lucruri noi descoperim fiecare dintre noi, inclusiv eu citind comentariul tău.
Buna ziua, și la mulți ani tuturor! In Franța nu există tradiți deosebiți pentru anul nou, in afară revelionul cum se face oriunde. Câteva zile după ziua anului nou mâncăm „la galette des rois”, prăjitura a regilor, pentru epifania. Există și tradiția asta in alți țări? Și în România tradiții ca sorcova se practică și în zilele noastre?
În România nu este atât de cunoscută tradiția celor trei magi. Epifania în tradiția ortodoxă se numește Bobotează, atunci preoții merg din casă în casă pentru a le sfinții. Sorcova și alte obiceuri de urat se mai practică în România și în zilele noastre, mai ales în unele zone (cel puțin în Moldova), facând parte mai mult din tradiția rurală.
Buna, la Multi ani . Mi plac toate episodul ! Multumesc meult pentru treaba voatra .
Mă bucur ca acest podcast îți este de folos. Succes pe mai departe!
Bună Florin, la mulți ani pentru 2022 ! Un alt episod foarte interesant, mersi mult.
Mulțumesc pentru aprecierile tale!