Cum s-a născut limba română

Episodul 18: Cum s-a născut limba română?

Podcastul de Limba Română este un podcast care te ajută să înveți limba română. Dacă ai ajuns la un nivel intermediar sau intermediar avansat, acest podcast te va ajuta să-ți îmbunătățești nivelul de înțelegere al limbii române, ascultând povestiri și comentarii interesante pe diverse teme, interpretând în context, într-un mod natural, expresiile și structurile mai puțin cunoscute.
După ce ai ascultat câteva episoade, te rog să completezi acest chestionar pentru a mă ajuta să înțeleg nevoile și așteptările tale. Mulțumesc!
 

Dacă doriți să susțineți acest podcast: https://paypal.me/florinfin

În episodul de azi facem o călătorie în timp pentru a descoperi cum a luat naștere limba română.

Audio

Transcriere

Salutare stimați ascultători. Bună dimineața, bună ziua sau bună seara, depinde când ascultați acest episod, eu mă numesc Florin și sunt autorul acestui podcast, Podcastul de limba română. În episodul de azi vă invit să face o călătorie în timp, în trecut, în compania limbii române. Vom vorbi despre limba română, despre istoria sa, despre cum s-a format și cum a evoluat de-a lungul timpului.

Limba română este o limbă limbă romanică, la fel ca și limbile italiană, spaniolă, portugheză, franceză, catalană și retoromană, printre altele.

Teoria acceptată de majoritatea lingviștilor spune că limba română s-a format din limba latină, suferind apoi de-a lungul timpului influențe lingvistice slave, turce, germane și maghiare. Nu se poate defini cu exactitate momentul în care s-a format limba română. Documente istorice de prin anul 1500 afirmă că pe teritoriul de astăzi al României, se vorbea o limbă aparte, o limbă pe care locuitorii de atunci, adică cei din Ardeal, din Moldova și din Muntenia, o numeau limba română.

Mai mult ↴

Dar haideți să ne întoarcem puțin înapoi în timp, până în secolul V î.e.n.

În această perioadă, o mare parte a zonei balcanice era locuită de traci, un popor antic care ocupa zona dintrea Marea Egee și Dunăre. Zona de la nordul Dunării era locuită de daci, numiți și geți, sau geto-daci, care, și ei, sunt considerați ca făcând parte din civilizația tracică. Din limba dacică nu s-a păstrat niciun document scris, fiind imposibil de a identifica cu certitudine vreun cuvânt moștenit și prezent în limba de azi. În schimb, au fost identificate aproximativ o sută de cuvinte de origine tracică și alte câteva sute de cuvinte reprezentând denumiri de locuri sau persoane care sunt prezente în limba română de azi. Cuvinte precum varză, viezure sau brânză sunt considerate ca fiind moștenite din limba tracă prin intermediul limbii geto-dacice.

Aceste cuvinte au rădăcini comune cu unele cuvinte similare din limbile aromână, meglenoromână și istroromână. Lingviștii din zilele noastre nu au căzut de acord dacă aceste limbi din zona balcanilor sunt doar dialecte ale limbii române sau pot fi considerate limbi de sine-stătătoare. În general, statutul de limbă sau dialect este de multe ori influențat de decizii politice sau teritoriale, și nu neapărat considerând doar aspectul lingvistic al limbii respective.

Continuând călătoria în timp, în secolul al doilea, e.n., în anul 106, dacii au fost cuceriți de romani în timpul împăratului roman Traian. Regele dacilor, Decebal, a decis să se sinucidă înainte de a fi capturat de romani, iar această scenă apare pe Columna lui Traian, un monument din Roma, capitala Italiei. Provincia locuită de geto-daci și denumită de romani Dacia-Felix a făcut parte din Imperiul Roman până în anul 256, când romanii s-au retras din Dacia.

Această perioadă de peste o sută de ani în care romanii au stăpânit teritoriul dacilor este considerată ca perioada de romanizare a geto-dacilor. Este și perioada în care se consideră că a început să se formeze limba română. Mulți dintre romani nu au părăsit Dacia nici după retragerea trupelor militare, continuând să vorbească limba lor, numită limba latină vulgară. În paranteză, vreau să adaug că limba latină utilizată în acea perioadă în Imperiul Roman avea două variante, două versiuni. Prima era limba latină literară, folosită în mod oficial de autorități, și de asemenea în scris, și care se folosește și în zilele noastre, de exemplu în scrierile bisericești sau se predă în școli. Apoi, a doua variantă, a doua versiune a limbii latine era limba latină vulgară, adică limba latină vorbită de oamenii obișnuiți, din popor.

Așadar, limba română a început să se formeze în acea perioadă din secolul al doilea din limba daco-geților și din latina vulgară. Celelalte dialecte ale limbii române, cele menționate mai devreme, s-au format în mod similar la sud de Dunăre.

A urmat apoi o perioadă obscură în istoria poporului român despre care nu există documente scrise. A fost o perioadă în care teritoriul Daciei a fost cucerit și stăpânit de mai multe popoare barbare. Pe urmă, în secolul cinci a avut loca migrarea slavilor pe teritorii vaste din nordul și sudul Dunării. La nordul Dunării slavii au fost asimilați de către geto-daci, acesta fiind momentul în care se consideră că procesul de formare al limbii române s-a încheiat. În același timp, popoarele de la sudul Dunării au fost asimilate de slavi, astfel că țări precum Bulgaria și fostele state iugoslave vorbesc în zilele noastre limbi de origine slavă.

Primele documente scrise în limba română apar abia prin secolele XV și XVI. Pentru o lungă perioadă de timp limba română scrisă a folosit alfabetul chirilic. Alfabetul latin a fost introdus abia în jurul anului 1850.

Limba română a fost influențată de-a lungul timpului de limbile popoarelor cu care a intrat în contact, precum slavii, turcii, grecii, germanii, maghiarii. De asemenea, în timpul secolului al XIX-lea, limba română a fost puternic influențată și de limba franceză.

Dar cum se văd toate aceste urme, aceste influențe în limba română actuală? Conform unui studiu recent, vocabularul românesc de bază, car conține 2581 de cuvinte, are aproximativ 70% cuvinte de origine romanică. Acest procent de 70% de cuvinte de origine romanică este distribuit astfel: 45% cuvinte de origine latină directă, 21% de origine franceză și 4% de origine italiană.

Restul de 30% se împarte astfel: 14% din totalul de cuvinte cuvinte au origine slavă, 2,5% au origine germanică, 1,7% origine greacă, cuvintele maghiare reprezintă 1,43%, cele traco-dace 1%, cuvintele turcești 0,75%, restul provenind în proporție nesemnificativă din alte limbi sau fiind de origine necunsocută.

Ca o ultimă curiozitate, numărul total de cuvinte în limba română este considerat a fi de aproximativ 120.000.

Vă mulțumesc că m-ați ascultat și acum, în acest episod, până la sfârșit, și… vă aștept în episodul următor. Până data viitoare vă doresc toate cele bune și vă spun: La reauzire! Pa, pa!

2 Răspunsuri

  1. Vă mulțumim pentru acest podcast. Originea limbilor este un subiect care mă interesează foarte mult. La sfârșitul podcastului dați statistici referitoare la originea a 2581 de cuvinte românești. Aș dori să știu dacă aceste proporții sunt aceleași pentru toate cele 120.000 de cuvinte românești
    De asemenea, aș dori să știu dacă cunosți sau ai întâlnit pe cineva care vorbește limbile aromână, meglenoromână și istroromână.

    1. Statistica este doar pentru vocabularul de bază de 2581 de cuvinte românești. Din păcate nu am întâlnit persoane care să vorbească aceste dialecte ale limbii române…

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.