Cu câteva săptămâni în urmă citisem un articol despre o tradiție a Olandei care datează din 1932. De atunci încoace, în fiecare an se stabilește o săptămână în timpul căreia oricine cumpără cel puțin o carte primește gratuit o altă carte. Ce tradiție minunată pentru a încuraja populația să citească, nu-i așa?
Această carte gratuită este aceeași carte pentru toți cititorii, aleasă de către o asociație care promovează lectura și susține industria publicistică. Cartea trebuie să îndeplinească anumite criterii, trebuie să fie un roman scurt, să aibă maximum 29.000 de cuvinte, adică aproape o sută de pagini. Asociația stabilește subiectul care să inspire povestirea și apoi desemnează autorul care va urma să o scrie.
Cartea este apoi publicată în format cu copertă groasă, în 500.000 de exemplare, o cantitate relativ mare pentru o țară precum Olanda, dat fiind faptul că este distribuită gratuit doar în timpul unei săptămâni.
Săptămâna cărții, așa cum este intitulată, a avut loc anul acesta între 16 și 22 martie. De-a lungul timpului, multe cărți create pentru acest eveniment au ajuns să aibă success, precum romanul ”Prietenul pierdut” scris de Hella Haasse în 1948.
Cartea pentru acest an a fost scrisă de scriitorul și poetul Bart Chabot, în vârstă de 69 de ani, împreună cu soția sa Yolanda și cei patru fii ai lor, cu vârste între 27 și 35 de ani, având cu toții experiență ca autori sau jurnaliști. Cartea se intitulează Ambalaj de familie (Gezinsverpakking în olandeză).
Săptămâna cărții nu e considerată o inițiativă publicitară ci mai degrabă este văzută ca un festival literar național. De aceea este foarte prezentă în mass media, fiindu-i dedicate spații ample, cu discuții sau chiar polemici în jurul subiectului ales, purtate mai ales de către cititorii înrăiți. Uneori a fost criticată alegerea autorilor care au avut un succes comercial deja semnificativ, alteori cea a scriitorilor valoroși dar mai puțin cunoscuți.
În orice caz, evenimentul este unul foarte apreciat în această țară europeană, tocmai pentru că promovează autorii olandezi, alături de scopul său principal, atragerea cât mai multor oameni către lectură.
Din păcate în multe țări lectura nu este o activitate apreciată de către populație. De exemplu, se estimează că în România 60% din populație nu a citit nicio carte în ultimul an. Doar una din trei persoane în vârstă de cel puțin 16 ani a citit cel puțin cinci cărți în această perioadă. Statisticile ne arată că femeile sunt mult mai interesate de citit decât bărbații, iar numărul celor care au citit cel puțin o carte în ultimele 12 luni este dublu în mediul urban față de cel rural. Ce mi se pare și mai alarmant, din păcate, este faptul că într-un chestionar din anul 2013, 39% dintre persoanele între 16 și 24 de ani au declarat că nu sunt interesate să citească, în timp ce 29% dintre ele ar citi dar nu au timp.
Se pare că România nu este singura țară în care se citește puțin, alte țări precum Portugalia, Bulgaria și Grecia prezintă statistici similare. Dintre țările cu statistici foarte favorabile pentru lectură sunt Estonia, Finlanda, Polonia și Ungaria. Și asta pot să confirm și eu pentru Finlanda, unde, de exemplu, copiii mei citesc peste zece cărți în fiecare an.
În încheiere aș vrea să vă întreb, vouă vă place să citiți? Citiți mult, în general? Dacă învățați o limbă străină, cititul la un nivel corespunzător abilităților voastre vă poate ajuta să avansați în mod semnificativ, nu-i așa?
Acesta a fost episodul de azi, și până data viitoare vă doresc toate cele bune. Pa, pa, și pe curând!
